Moda cu mesaj: adopțiile forțate în RDG în centrul atenției!
Kilian Kerner prezintă la Săptămâna Modei de la Berlin o colecție care abordează adopțiile forțate din RDG și solicită clarificări.

Moda cu mesaj: adopțiile forțate în RDG în centrul atenției!
La Săptămâna Modei de la Berlin de anul acesta, designerul berlinez Kilian Kerner a făcut furori cu noua sa colecție, care tratează un capitol întunecat din istoria Germaniei: adopțiile forțate în RDG. Spectacolul a avut loc la Uber Arena și nu a fost doar o sărbătoare pentru ochi, ci și a provocat gânduri. Ținutele extravagante ale modelelor, inspirate de look-ul anilor 80, au fost însoțite de un turn de veghe înfricoșător și de monitoare pe care scria „Atenție, acum părăsiți Berlinul de Vest”. Kerner a vrut să combine atât glamour, cât și groază în design-urile sale, după cum relatează Radio Köln.
În această colecție, care explorează apogeul adopției forțate, modelele au purtat hanorace atrăgătoare cu sloganuri precum „Unde sunt copiii noștri?” și ridică postere scrise de mână. Deosebit de incitantă a fost imaginea unui model masculin prezentând o păpușă într-un costum gri dur. Această imagine are scopul de a ilustra vizual nedreptățile asociate cu adopțiile. Kerner însuși a fost sensibilizat de un documentar despre bunăstarea copilului și adopțiile în RDG și a vrut să-și folosească munca pentru a atrage atenția publicului asupra acestei probleme.
Dimensiunea politică a adopțiilor forțate
Adopțiile forțate din RDG sunt un exemplu de represiune de stat. Estimările arată numărul la aproximativ 10.000 de cazuri. Un aspect cheie al acestor practici a fost presiunea pe care mulți părinți au experimentat-o. Biroul de asistență pentru tineret putea lua decizii fără acordul părinților naturali, așa cum reiese din exemplul Sabinei Zapf, care a ajuns într-un cămin de copii după ce nu a putut să poarte al treilea copil ca mamă singură. Deutschlandfunk Kultur relatează despre pierderea ei dureroasă, când tatăl ei biologic a luptat pentru întoarcerea ei, dar nu a reușit.
Mamele afectate de adopții forțate au fost supuse unei presiuni imense. Viola Greiner-Willibald relatează că multe femei nu au îndrăznit să se opună privării de către stat a copiilor lor de teama represiunii. Codul familiei RDG nu a arătat milă și a cerut ca copiii să fie crescuți pentru a deveni „personalități socialiste”. „Der Spiegel” a raportat despre această politică eșuată încă din 1975, care ulterior nu a fost abordată în mod adecvat până în prezent.
Concentrați-vă pe procesare
Procesarea acestei povești nu este încă finalizată. În 2019, Bundestagul a cerut ca dosarele de adopție să nu mai fie distruse și au fost luate măsuri pentru înființarea unui „oficiu central de informare și plasament”. Rezultatele finale și măsurile concrete sunt încă neclare, deoarece un studiu al Ministerului Federal de Interne nu urmează să fie finalizat până la începutul anului 2026, după cum subliniază Zwangsadoptierte Kinder. Kerner însuși cere să fie creată nu doar o bază de date ADN, ci și acces la fișiere importante de adopție pentru părinții afectați.
La finalul prezentarii de moda a ramas intrebarea cati parinti si copii afectati mai asteapta clarificari si dreptate. Oamenii cărora le-au fost furați identitatea și copiii lor prin adopție forțată merită această socoteală. Kilian Kerner speră să dea o nouă minge cu colecția sa și să rezolve cel puțin zece cazuri noi într-un an. Povestea adopțiilor forțate în RDG este în cele din urmă o poveste a pierderii și a urmăririi neobosite a justiției.